Ciorbă de burtă reţeta perfectă – zona Prahovei!

Dacă doriţi ca ciorba de burtă să iasă absolut delicoasă, o sa dezvălui care este secretul meu. Nu am dat greş niciodată în prepararea acestei ciorbe, iar soţul meu cere de fiecare dată şi o a doua porţie, ceea ce pentru el este ceva neobişnuit deoarece nu este un fan al ciorbelor.

–        o bucată de burtă de vită de aproximativ 1 – 1,5 kg

–        1 bucată morcov mai mare sau 2 mai mici

–        1 bucată păstârnac

–        300 grame ţelină rădăcină.

–        2 – 3 cepe

–        6 gălbenuşuri de ou

–        250 ml smântână cu o concentraţie de 25% grăsime

–        2 linguriţe de sare

–        INGREDIENT SECRET: un picior de vită

–        OPŢIONAL: un ardei, 2 – 3 cartofi, 300 grame de bojoc.

–    DRESSING: usturoi, oţet, smântână, sare şi piper după gust, verdeaţă (leuştean, pătrunjel)

Ingredientul surpriză, piciorul de viţel, dă un aspect de gelifiere al ciorbei, dar şi un gust desăvârşit. Chiar dacă timpul de fierbere este mai ridicat, rezultatul final este absolut delicios.

Dacă nu găsiţi picioare de vită (eu găsesc ocazional la măcelăria din cartier, gata secţionate), puteţi folosi şi picioare de porc.

Ce îmi place mie foarte mult la ciorba de burtă, este faptul că o dată gata te poţi juca cu ingredientele şi o poţi drege pe gustul tău.

Oasele le tăiaţi cu un topor sau un cuţit special, în cazul în care piciorul de vită nu este secţionat şi după ce le spălaţi le puneţi la fiert împreună cu burta tăiată fâşii până când măduva şi carnea se desprind de pe oase, împreună cu o linguriţă de sare. Aveţi grijă să spumaţi periodic zeama.

Eu prefer să pun burta întreagă la fiert, să o scot când e bine pătrunsă, să o las puţin să se răcească, apoi să o tai fâşii. Mi se pare că se taie mai bine. Apoi o introduc înapoi în oală.

Mulţi preferă să scurgă supa şi să arunce oasele după ce carnea s-a desprins de pe ele. Eu nu am obiceiul să le scot, deoarece măduva şi carnea rămasă pe ele sunt preferatele mele.

Bojoc dacă doriţi să puneţi îl tăiaţi cubuleţe şi îl fierbeţi separat. Acesta fierbe mai repede decât burta şi oasele, în plus înroşeşte şi ciorba, aşa că eu prefer să îl fierb separat, apoi să scurg apa. Bojocul prin fierbere se strânge foarte mult. Nu îl folosesc de fiecare dată, nu schimbă gustul ciorbei, doar o îmbogăţeşte.

Legumele după ce le curăţ şi le spăl, le tai mai mari şi le pun la fiert într-o altă oală cu o linguriţă de sare. După ce au fiert le dau prin blender şi împreună cu supa opţinută le pun în oală peste oase şi burtă.

Într-un castron mai mare separ gălbenuşurile de albuş.

Albuşul poate fi folosit la alte preparate sau congelat până când îi găsiţi utilitatea.

După ce bat bine gălbenuşurile pun progresiv smântâna şi amestec până obţin o pastă cremoasă. Cu un polonic iau din zeama de la ciorbă şi pun in castron apoi amestec bine, tot aşa procedez până când castronul se umple, pasta devine lichidă, iar temperatura conţinutului este apropiată de cea din oala de pe foc. Apoi torn conţinutul castronului peste ciorbă, amestec bine şi iau focul. Dacă e ţinută mai mult pe foc sau dacă nu sunt aduse gălbenuşul şi smântâna la o temperatură apropiată de cea din oală, conţinutul va căpăta un aspect brânzos, dar gustul nu se schimbă.

Am văzut multe reţete în care cei care preparau ciorba de burtă, zdrobeau usturoiul şi îl puneau direct în oală. Mie nu-mi place să fac asta deoarece, dacă e consumată şi a doua zi ciorba devine uşor amăruie, în plus, usturoiul fermentează, la fel ca şi verdeaţa şi se strică mai repede chiar dacă ciorba este ţinută la frigider. Nici oţet nu pun în oala în care a fiert, ci după gust în farfurie.

Aşa că eu prefer să fac mujdei proaspăt înainte de fiecare masă când servim ciorba de burtă.

După gust puteţi adăuga usturoi mai mult sau mai puţin, sare, piper, oţet, smântână, verdeaţă. Se serveşte cu ardei iute!

Poftă bună! Garantat nu o să daţi greş cu acest preparat şi o să impresionaţi membrii familiei şi invitaţii.