E toamnă, aşa că mergem la cules de… ghebe!

4

 

Ghebele, cunoscute şi ca ghebe de miere (Armillaria mellea)  sunt o specie de ciuperci comestibile şi foarte gustoase care cresc pe copaci sau arbuşti. Acestea pot fi găsite de la sfârşitul lui septembrie până la primul îngheţ.  Ghebele pot fi găsite în pădurile de foioase, răşinoase, conifere dar şi în livezile de pomi fructiferi sau pomi decorativi.
Acestea cresc atât solitar cât şi în grupuri foarte numeroase pe trunchiuri, rădăcini,
buşteni în curs de putrefacţie. Pentru pădure este un parazit, pentru noi un deliciu.
Pot fi recunoscute după culoare gălbuie a pălăriei (ca mierea) pe margini, dar mai închisă spre vârf, pălăria solzoasă, inelul albicios de pe picior, piciorul fibros şi închis la culoare, dar şi după rizomorfele de pe copacul pe care creşte.
Înainte de a consuma ghebe, trebuie să ştiţi că:
– se foloseşte doar pălăria, tulpina folosindu-se doar în cazul ghebelor tinere,
– apa în care se fierb trebuie aruncată, deoarece aceasta se înegreşte şi conţine toxine. Eu recomand să se schimbe prima apă după ce au fiert cel puţin 20 minute, apoi să se mai dea un clocot.
– în timpul fierberii este un emanat un miros neplăcut de leşie.
– lichidul în care sunt conservate ghebele se gelifiază.

Atenţie însă! Nu vă aventuraţi să mâncaţi ciuperci dacă nu le cunoaşteţi, deoarece rezultatele pot fi fatale!   
Profitând de vremea încă plăcută, ne-am înarmat cu câteva sacoşe, un toporaş, un cuţit, câteva sandvişuri, apă şi mult entuziasm. A plouat săptămâna trecută, aşa că speranţa moare ultima. Până la urmă, nu avem nimic de pierdut, vom face o drumeţie care speram noi să se concretizeze şi cu o „captură” frumoasă.
Culese personal şi cu mare drag din pădurile satului Buştenari din Judeţul Prahova, ghebele sunt de departe preferatele mele.
Din ghebe se poate prepara o gamă varietate de preparate: ciorbiţă, tocană, drob de
ghebe, salată de ghebe cu usturoi, plăcintă cu ghebe, ciulama, zacuscă pentru iarnă, ghebe la oţet pentru iarnă
. Toate sunt extrem de delicioase. La fel de bine le puteţi şi congela, dacă spaţiul vă permite.
 
După ce am cutreierat în lung şi în lat pădurea, am ajuns acasă cu 2 sacoşe mari pline cu ghebe.
Ne-am pregătit cuţitele şi am început să le curăţăm de pământ, frunze şi alte impurităţi, apoi le-am spălat bine în mai multe ape.
Dacă tot e sezonul ghebelor m-am gândit să prepar şi să vă prezint câteva reţete
delicoase.

Ciorbiţă de ghebe

Ingrediente:
– 500 gr ghebe
– 2 – 3 cepe
– 1 morcov
– 1 ardei gras
– 1/2 l borş
– cimbru, piper, sare după gust!
Ghebele se spală foarte bine şi se toacă mărunt. Se pun la fiert la foc potrivit, timp de 25-30 minute, apoi se scurg şi apa se aruncă. Se pune apă curată şi se dau din nou în clocot.
Între timp, într-o crăticioară călim ceapa peste care adăugăm morcovul şi ardeiul numai cât să se înmoaie puţin, apoi compoziţia se adaugă peste ghebe şi se mai lasă încă 10 – 15 minute.
Când s-au fiert suficient se adaugă borşul şi condimentele! Poftă bună!
P.S. Se poate adăuga după gust şi alte legume: ţelină, păstârnac, roşii etc. dar eu am preferat să fie simplă. După preferinţă se poate drege cu smântână sau se poate adăuga verdeaţă proaspătă.

Ghebe marinate în oţet

Ghebele la oţet pentru iarnă se prepară foarte uşor.
Acestea după ce au fost curăţate şi spălate se pun la fiert timp de 30 minute în apă cât să le acopere cu o lingură de sare. Nu trebuie pusă apă prea multă, deoarece îşi lasă şi ele zeamă. Am avut grijă să îndepărtez cozile ghebelor bătrâne, deoarece acelea sunt lemnoase, am păstrat în schimb ghebele tinere şi crude întregi.
Separat într-o oală, se amestecă  un litru de apă cu 500 ml de oţet (se poate pune şi mai mult, dar mie îmi place mai diluat), o lingură de sare grunjoasă şi o linguriţă de zahăr. După ce ghebele au fiert se scurg, se spală şi se aşează în borcane peste care se adaugă boabe de piper, câte o foaie de dafin şi doi căţei de usturoi tăiaţi jumătăţi, apoi se toarnă compoziţia de apă cu oţet şi sare.
Se sigilează şi se consumă simple sau cu ulei ca garnitură la felul principal.
Pont: Pentru a-şi păstra culoarea puteţeţi stoarce zeama de la o jumătate de lămâie în apa în care le fierbeţi.
Eu deşi nu am sterilizat borcanele în cuptor, vă recomand totuşi ca voi să o faceţi. Borcanele mele nu vor apuca Crăciunul, deoarece ghebele la oţet sunt preferatele mele.

4 COMENTARII

  1. Cand eram copil mancam foarte des ghebe. Le culegea tata din paduri. Mai tarziu, dupa ce el a murit, mama cumpara de la o batrana. A disparut si acea femeie, iar eu nu am avut curaj sa testez de la altii, asa ca sunt multi ani de cand nu am mai gustat ghebe. 🙂

    • Sa mergem la cules de ciuperci e o traditie pentru noi. Vara culegem bureti laptosi, mitarci, galbiori, iar toamna ghebe. Traditia o ducem noi mai departe. Cand eram copil mergeam cu tataie si tata, apoi cat s-a putut am mers cu sotul meu, tata si tataie. Din pacate bunicul meu drag nu mai este, dar noi continuam sa mergem. Ne oprim in locurile in care si el se oprea, privim padurea si ne amintim de acele clipe cand eram toti impreuna. Padurea ne ofera multe, noi nu stim sa o pretuim. Cand ma uit cate defrisari s-au facut numai in ultimii ani, ma apuca plansul.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.