Fii un părinte responsabil, inconştienţa ucide!
Încep acest articol ca un fel de protest împotriva inconştienţei şi nepăsării.
Parcă nu-mi vine să cred că, după atâtea orori petrecute pe şoselele din România, mai sunt persoane care pun călătoria în mâinile destinului şi îşi spun: „Mie nu mi se poate întâmpla”. Da! Eu cred în destin, dar mai cred şi în faptul că Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă, mai cred şi în faptul că El ţi-a lăsat posibilitatea de a alege, de a face ce e mai bine pentru tine şi pentru familia ta. Atunci tu, părinte inconştient, de ce nu faci asta? Când pleci la drum ai impresia că eşti într-un joc GTA în care dacă greşeşti o poţi lua de la capăt? Nu mai bine vă informaţi şi cumpăraţi cele mai potrivite scaune auto copii, pentru ca scurta sau
lunga călătorie să fie efectuată în siguranţă?
lunga călătorie să fie efectuată în siguranţă?
Am plâns ţinându-mi copilul strâns în braţe auzind la ştiri despre un copilaş de numai doi ani care a murit într-un accident din care ar fi putut scăpa dacă era aşezat într-un scaun auto şi asigurat corespunzător. Copilul acela pur şi simplu a fost aruncat din maşină, iar trupul său firav s-a izbit violent de asfaltul rece şi neiertător. Oare ce ar mai fi de spus? Nici nu mai contează care din şoferi e vinovat! Contează că inconştienţa a luat un suflet.
Din păcate viaţa e dură, iar mentalitatea oamenilor învechită! Pericolele sunt peste tot. Noi pentru siguranţa noastră nu trebuie decât să căscăm cu atenţie ochii şi să ne luăm măsuri suplimentare de protecţie. Mulţi spun: „Lasă că pe vremea mea nu erau scaune auto pentru copii!” Da! Nu erau! Dar PE VREMEA TA nu erau nici aşa multe maşini şi aşa mulţi şoferi, cei care conduceau erau mult mai responsabili, iar permisele nu se dădeau pe şpăgi cum s-a dat într-o perioada pe la Piteşti!
De aceea nu înţeleg de ce un părinte care îşi iubeşte copilul mai mult decât orice pe lumea asta nu realizează că inconştienţa, lipsa de informare, neatenţia îl poate costa viaţa copilului!
Să ne trezim la realitate! Un simplu scaun auto poate face diferenţa dintre viaţă şi moarte în cazul unui impact, chiar şi minor.
Am mai scris despre asta, scriu şi acum şi voi scrie şi pe viitor pentru că m-am săturat să vad copilaşi neasiguraţi pe bancheta din spate a maşinii sau ţinuţi în braţe de unul din părinţi crezând că astfel pruncul lor va fi protejat! NU VA FI PROTEJAT! O să zburaţi de pe banchetă fără să vă daţi seama ce se întâmplă cu voi!
Zilnic văd copii mici neasiguraţi în maşină şi mă întreb oare ce e în capul părinţilor. Să le atrag personal atenţia risc să fiu luată şi la bătaie, că doar aceşti „zmei atot-ştiitori” cred că nu e problema mea să mă implic în familiile lor!
Recent, alt caz a şocat întraga Românie! Dar cui îi pasă? Doar nouă nu ni se poate întâmpla nimic… Probabil şi voi aţi auzit la ştiri despre acest caz. Evenimentul a avut loc în timp ce lucram la acest articol. M-a întristat profund! Este vorba de o mamă şi pruncul ei de numai două luni. Un tată marcat pe viaţă şi multă durere… Tatăl a încercat să evite un biciclist, iar carosabilul umed şi o mişcare bruscă de volan l-a făcut pe şofer să scape maşina de sub control şi să se răstoarne cu ea de câteva ori. Mama care nu purta centura a murit imediat după accident. Bebeluşul de numai două luni a zburat prin geamul lateral. Salvatorii
l-au găsit lângă roata maşinii. Din păcate trupul lui firav s-a stins. Iar întreb: ce ar mai fi de spus? Există ceva pe lumea asta care să consoleze o asemenea pierdere? NU! Dar măcar HAIDEŢI SĂ ÎNVĂŢĂM din aceste tragedii ceva…
l-au găsit lângă roata maşinii. Din păcate trupul lui firav s-a stins. Iar întreb: ce ar mai fi de spus? Există ceva pe lumea asta care să consoleze o asemenea pierdere? NU! Dar măcar HAIDEŢI SĂ ÎNVĂŢĂM din aceste tragedii ceva…
Mai aud în jurul meu părinţi care se plâng că preţurile sunt mari şi că nu e corect ca să le impună legea, cum să-şi transporte ei copilul. Pur şi simplu mă oripilează aceste cuvinte! Chiar nu-mi vine să cred că le aud! În primul rând nu legea ar trebui să îţi impună să-ţi transporţi copilul în siguranţă ci conştiinţa ta! Indiferent cât de bun eşti ca şofer, chiar dacă ai încredere în tine, oare ai şi în ceilalţi participanţi la trafic??? Şi dacă încrederea e aşa de mare de ce numărul de accidente nu tinde spre 0??? Şi încă ceva, cel mai ieftin scaun e în jur de 250 de lei, iar dacă ştii ce să alegi banii cheltuiţi pe scaun îi amortizezi în 5 ani. Oare chiar nu merită copilul tău aceşti bani? Oricum de multe ori daţi banii pe toate tâmpeniile, daţi bani şi pe ceva util!
Oameni buni??? Despre ce vorbim aici??? Chiar nu realizaţi cât de important este un scaun auto pentru copil şi centura de siguranţă pentru voi sau pasageri?
Revoltată sunt chiar şi pe mine, pentru că într-o călătorie am avut un moment de slăbiciune care se putea sfârşi tragic. Să vă povestesc păţania mea:
Din primele zile de viaţă şi până la vreo 6-7 luni am folosit un landou special primit de la o altă mămică. Horia era deja mărişor aşa că de nevoie a trebuit să îi cumpăr un scaun auto nou. Când l-am aşezat prima dată în noul scaun, copilul a fost chiar încântat. Am mers doar pe distanţe scurte, aşa că nu au existat revolte din partea lui deoarece nu a avut timp să se plictisească. Micile scăpări le-am rezolvat imediat ba cu o jucărioară, ba cu o gustărică, ba cu un cântecel.
Totuşi în mintea mea a încolţit un gând: oare cum va reacţiona copilul meu la un drum lung? La bunica de la Suceava nu mai fusesem de mult timp, aşa că ne-am gândit să îi facem o bucurie şi să îl duc şi pe Horia la ea. De la Ploieşti şi până în satul în care aceasta locuieşte sunt cam 450 km, un drum lung şi anevoios din cauza proastei infrastructuri. Am plecat în jur de 4 dimineaţa, iar cel mic a dormit tot drumul. Dacă la dus nu au fost probleme, la întors situaţia nu a stat la fel. După câteva minute de legănat a dormit şi s-a trezit pe la jumătatea dumului. Era cam dezorientat şi s-a pus pe un plâns de nimeni şi nimic nu îi putea intra în voie. Nu dorea nici jucărie, nici gustărică, nici lăptic… NIMIC! În scaun era corect aşezat, iar temperatura din maşină era potrivită. Soţul meu era la volan şi după ce că eu eram suficient de stresată că nu reuşeam să îl calmez mă mai supăra şi soţul care mă ruga să calmez copilul că plânsul agresiv îl deranjează. Am oprit într-o parcare şi s-a liniştit instantaneu. Ne-am jucat puţin, am luat o gustărică şi am pornit la drum. Nu bine am pornit că Horia a început din nou să plângă! Atunci amândoi am cedat, iar eu l-am scos din scaun să îl iau în braţe. MARE GREŞEALĂ! Greşeală pe care nu o voi mai repeta indiferent cât de mult cel mic ar plânge doar ca să îl iau în braţe. Cum l-am scos din scaun, a tăcut imediat. Ba chiar a început să râdă că doar manevra i-a reuşit!
Drumul era liber. Soţul meu este şofer profesionist şi mereu conduce regulamentar şi prudent. La un moment dat din faţă îi apare brusc unul care a intrat într-o depăşire fără să se asigure şi care se vedea că nu are timp suficient să revină pe banda lui de mers. Soţul meu, stăpân pe situaţie a reuşit să evite impactul după ce a tras uşor dreapta şi a frânat brusc. Ştia că în spate nu are pe nimeni… Horia era la mine între picioare aşezat pe canapea şi ţinut cu o mână. În momentul în care a frânat l-am ţinut cât am putut de strâns, iar eu aproape că m-am lovit de spătarul scaunului din faţă. Un fior rece mi-a traversat coloana spinării. Din fericire copilul nu păţise nimic şi nici eu, dar dacă nu era aşa? Şi DA, din vina noastră, chiar dacă am circulat regulamentar nu l-am asigurat pe el!
În momentul acela am realizat cu adevărat importanţa scaunului auto. I-am spus micuţului meu: poţi să plângi cât vrei, facem pauze mai dese, dar din scaun nu te mai dau jos cât timp maşina este în mişcare. Spre surprinderea mea, a plâns puţin, poate că se şi speriase şi ne-a simţit îngrijorarea. În cele din urmă s-a resemnat, s-a jucat puţin, apoi a adormit. Deşi a fost pentru scurt timp scos din scaun, acest interval putea fi fatal. Mulţumesc lui Dumnezeu că ne-a ferit de primejdie, dar poate că acesta a fost un avertisment venit de sus ca să ne determine să folosim responsabil acel scaun.
Indiferent cât de bun şofer e părintele, fără să vrem apar situaţii neprevăzute. Chiar şi o frână bruscă, poate proiecta copilul cu capul în parbriz şi se poate răni grav.
Nu uitaţi că mai presus de orice e siguranţa copilului.
Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, urmăriţi filmuleţele de mai jos:
Puteţi observa de ce nu e recomandat ca cel mic să fie transportat fără scaun auto şi de ce nu e bine să fie ţinut în braţe sau lăsat singur pe bancheta din spate. Şi încă ceva…În nici un caz nu îl ţineţi în braţe şi să puneţi centura de siguranţă peste voi. La un impact centura îl poate tăia în două, deoarece trupuşorul copilul este foarte fragil. În plus, în cazul unui impact, chiar dacă este ţinut în braţe nu o să ştiţi nici ce e cu voi, ce să mai vorbim de
copil. Şi 5 minute sunt EXTREM de importante şi pot deveni ultimele deoarece nimeni nu poate ghici ce se poate întâmpla în viitor! (Nici măcar Ghicitoarea Omida sau care o mai fi… de vă păcăleşte că ea ştie tot)!
copil. Şi 5 minute sunt EXTREM de importante şi pot deveni ultimele deoarece nimeni nu poate ghici ce se poate întâmpla în viitor! (Nici măcar Ghicitoarea Omida sau care o mai fi… de vă păcăleşte că ea ştie tot)!
În plus riscaţi amenzi usturătoare în cazul în care nu respectaţi Codul Rutier privind transportul copiilor în maşină, amenzile ajungând până la 1200 lei, cu mult peste preţul unui scaun auto omologat! Sincer??? Amenda e chiar prea mică, inconştienţa este mare!
Priviţi ce spune legea:
Regulament din 04/10/2006 de
aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2002 privind circulatia pe
drumurile publice. Ultima actualizare a facut-o H.G. nr. 56/2007 publicata în
MOF nr. 64 din 26/01/2007.Art. 97. – (1) Copiii cu
varsta sub 12 ani sau cu inaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de
siguranta adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani
se transporta numai in dispozitive de retinere omologate.(2) Conducatorilor de
autovehicule le este interzis sa transporte copii cu varsta de pana la 12 ani
pe scaunul din fata, chiar daca sunt tinuti in brate de persoane majore, in
timpul deplasarii pe drumurile publice.
Ce scaun vă recomand!
Analizând oferta de pe piaţă am ajuns pe site-ul celor de la Coletto unde mi-a atras atenţia un scaun cu mult mai bun decât cel achiziţionat de mine în grabă şi de nevoie din altă parte şi sunt tentată să îl cumpăr, iar vechiul scaun (şi acela omologat) să îl ofer cadou finei mele care încă nu e convinsă de importanţa scaunului auto… deh ea nu merge aşa mult cu maşina, dar oricum asta nu contează! Piticul ei are 5 luni, aşa că sigur s-ar bucura de acest cadou, mai ales că scaunul nu-i vechi.
La maşină nouă, scaun nou, aşa că am pus ochii pe un Scaun auto SPORTIVO ONLY cu ISOFIX Black Coletto! Produsul ales de mine este un scaun mai scump, dar mai confortabil şi sigur decât celălalt. Altă calitate… Scaunul acesta este recomandat pentru copii cu vârsta între (9 luni şi 12 ani). Pe lângă elementele obligatorii de siguranţă îmi place acest scaun şi pentru alte îmbunătăţiri suplimentare de confort şi siguranţă. Tapiţeria este confecţionată dintr-un material moale şi plăcut la atingere ce lasă pielea bebeluşului să respire. Aceasta este detaşabilă şi uşor de spălat. Prezintă piele de foarte bună calitate pe părţile laterale ale scaunului. Mi-a atras atenţia şi faptul că dispune de 4 poziţii de reglare – de la poziţia de drum până la cea de somn. În plus, scaunul auto SPORTIVO are partea laterală armata care oferă protecţie maximă în cazul coliziunilor laterale (sistem de protecţie laterală în caz de impact – SPS).
Acesta este potrivit nevoilor mele, dar pentru voi aveţi mai jos câteva sfaturi utile pentru a alege un scaun auto potrivit! Cu siguranţă la Coletto pe site o să găsiţi tot ce aveţi nevoie la preţuri avantajoase. Au o gamă variată de produse de calitate, omologate pentru ca drumurile cu maşina să se desfăşoare în confort şi siguranţă.
Sfaturi pentru a alege un scaun auto potrivit!
Când doriţi să achiziţionaţi un scaun auto trebuie să ţineţi cont de mai multe aspecte.
În primul rând cumpăraţi un scaun auto omologat conform directivei ECE R 44/04 (etichetă portocalie) şi să fie prevăzut cu hamuri de siguranţă în 5 puncte, cu ancorare peste umeri, la fiecare şold şi între picioare.
Apoi să ţineţi cont de vârsta, greutatea şi înălţimea copilului.
Există 5 grupe principale:
– Grupa 0 destinată nou născuţilor de la naştere până la 9 luni – până la 10 kg
– Grupa 0+ pentru nou născuţi până la aproximativ 12 luni – până la 13 kg
– Grupa 1 – de la 6 luni până la aproximativ 4 ani – 9-18 kg
– Grupa 2 – de la 3 ani până la aproximativ 9 ani – 15-25 kg
– Grupa 3 – de la 6 ani până la aproximativ 12 ani – 22-36 kg
Cele mai cumpărate sunt modelele de scaune combinate, adaptate mai multor categorii de grupe. Eu am folosit un landou până la 6 luni – mai ales că este absolut necesar până la vârsta de 4 luni ca un copil să stea aşezat perfect la orizontală, apoi am cumpărat un scaun de la 9 până la 36 kg (omologat pentru grupele 1, 2 şi 3). La fel este şi noul scaun pe are intenţionez să îl achiziţionez de la Coletto.
Foarte important este sistemul de prindere şi locul în care va fi montat scaunul. Majoritatea scaunelor se montează pe bancheta din spate cu faţa spre sensul de mers, dar unele scaune pot fi montate şi pe bancheta din faţă cu spatele spre sensul de mers doar dacă este dezactivat airbag-ul. Sub nici o formă nu montaţi scaunul pentru copil orientat către înainte, pe o poziţie unde există un airbag activ. Capul copilului va fi prea aproape de airbag şi dacă acesta e activat îi poate cauza răni grave sau îl poate ucide!
Mare atenţie însă şi la compatibilitatea scaunului cu modelul maşinii. Sunt scaune care se prind prin sistemul ISOFIX şi scaune care se prind cu ajutorul centurii de siguranţă. Aşa că mare atenţie ce fel de scaun cumpăraţi. Acesta trebuie să se potrivească şi cu modelul maşinii!
Pe lângă siguranţă, scaunul trebuie să fie şi confortabil, spaţios, cu cotiere ergonomice, tetiere reglabile pe înălţime. Centura de siguranţă a scaunului să fie reglabilă în funcţie de înălţimea copilului. Din punct de vedere al igienei, trebuie să ţineţi cont şi de husa care îmbracă scaunul. Aceasta trebuie să fie moale şi detaşabilă pentru a putea fi spălată periodic.
Nu cumpăraţi nici scaune la mâna a doua. Indiferent cât de bine sunt întreţinute, materialul plastic din care este confecţionat acesta în timp devine casant şi se poate rupe în cazul unui accident. De aceea specialiştii recomandă ca un scaun să nu fie mai vechi de 5 ani, mai ales dacă acesta după ce a fost montat este ţinut în permanenţă în maşină. Timpul dar şi soarele puternic din perioada verii sunt principalii factori care fac scaunul periculos şi inutil după aproximativ 5 ani de utilizare.
Atenţie şi la scaunele auto contrafăcute. Nu le cumpăraţi din bazar de la chinezi sau de la un magazin online care nu oferă toate informaţiile despre produs sau nu oferă garanţie, deoarece riscaţi să cumpăraţi un scaun netestat şi neomologat.
Respectaţi întocmai instrucţiunile care însoţesc scaunul auto!
În încheiere vă urez drumuri line şi lipsite de evenimente neplăcute. Nu uitaţi să aruncaţi un ochi şi pe site la Coletto, sigur o să găsiţi ce aveţi nevoie! Eu am găsit…
V-am pupat!
eu nu am copii asaa mici incat sa imi trebuiasca scaunel,insa parintii care au copii micuti,trebuie sa fie constineti de necesitatea lor!
Asa este! Multumesc pentru sustinere!
felicitari pentru articol! Foarte documentat si bine structurat. Eu cand am auzit de scaunele Coletto si cat de bune sunt, credeam ca sunt produse de lux foarte scumpe si nu e deloc asa.
scaunele cu ISOFIX sunt cele mai sigure si confortabile pentru copii, in acelasi timp. articolul tau este complet si f bine informat.
Intradevar siguranta copilului in timpul calatoriei este asigurata de aceste scaune.
Un articol foarte bine documentat, multumim pentru recomandari.
Un articol foarte interesant.
Un articol super.
Ai foarte mare dreptate. Scaunul de masina este o necesitate, nu un moft! Mulțumim de articol