Cât de important este scaunul auto?
În momentul în care bebe vine pe lume, mulţi nu se gândesc şi la modul în care acesta va fi transportat în siguranţă atunci când doriţi să ieşiţi la o plimbare cu maşina.
Ce mă bucură însă este reacţia autorităţilor. De la începutul acestui an scaunul auto este obligatoriu pentru şoferii care au ca pasageri copii mici. O lege care de mult timp ar fi trebuit să fie aplicată ţinând cont de faptul că accidentele rutiere, chiar şi minore, pot pune în pericol viaţa copilului.
Regulament din 04/10/2006 de aplicare a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 1/2002 privind circulatia pe drumurile publice. Ultima actualizare a facut-o H.G. nr. 56/2007 publicata în MOF nr. 64 din 26/01/2007.
Art. 97. – (1) Copiii cu varsta sub 12 ani sau cu inaltimea sub 150 cm trebuie sa poarte centuri de siguranta adaptate greutatii si dimensiunilor lor, iar cei cu varsta sub 3 ani se transporta numai in dispozitive de retinere omologate.
(2) Conducatorilor de autovehicule le este interzis sa transporte copii cu varsta de pana la 12 ani pe scaunul din fata, chiar daca sunt tinuti in brate de persoane majore, in timpul deplasarii pe drumurile publice.
Astfel, în cazul unui impact, copilul va rămâne fixat în scaun şi nu va fi proiectat în afara maşinii sau pe jos. În plus scaunul ergonomic va acţiona ca o protecţie pentru copil.
Aşa că fii un părinte responsabil şi pune preţ pe siguranţa micuţului.
Cum alegem un scaun auto bun?
Când doriţi să achiziţionaţi un scaun auto trebuie să ţineţi cont de mai multe aspecte.
În primul rând trebuie să ţineţi cont de vârsta, greutatea şi înălţimea copilului.
Există 5 grupe principale:
- Grupa 0 destinată nou născuţilor de la naştere până la 9 luni – până la 10 kg
- Grupa 0+ pentru nou născuţi până la aproximativ 12 luni – până la 13 kg
- Grupa 1 – de la 6 luni până la aproximativ 4 ani – 9-18 kg
- Grupa 2 – de la 3 ani până la aproximativ 9 ani – 15-25 kg
- Grupa 3 – de la 6 ani până la aproximativ 12 ani – 22-36 kg
Cele mai indicate sunt modelele de scaune combinate, adaptate mai multor categorii de grupe. Eu am folosit un landou până la 6 luni (mai ales că este absolut necesar până la vârsta de 4 luni ca un copil să stea aşezat perfect la orizontală, apoi am cumpărat un scaun de la 9 până la 36 kg (omologat pentru grupele 1, 2 şi 3) . Scaunul trebuie obligatoriu să fie omologat conform directivei ECE R 44/04 (etichetă portocalie) şi să fie prevăzut cu hamuri de siguranţă în 5 puncte, cu ancorare peste umeri, la fiecare şold şi între picioare.
Foarte important este sistemul de prindere şi locul în care va fi montat. Majoritatea scaunelor se montează pe bancheta din spate cu faţa spre sensul de mers, dar unele scaune pot fi montate şi pe bancheta din faţă cu spatele spre sensul de mers doar dacă este dezactivat airbag-ul. Nu monta scaunul pentru copil orientat către înainte, pe o poziţie unde există un airbag activ. Capul copilului va fi prea aproape de airbag şi dacă acesta e activat poate cauza răni grave sau chiar moartea acestuia!
Respectaţi întocmai instrucţiunile care însoţesc scaunul auto!
Mare atenţie însă şi la compatibilitatea scaunului cu modelul maşinii. Sunt scaune care se prind prin sistemul ISOFIX şi scaune care se prind cu ajutorul centurii de siguranţă. Aşa că mare atenţie ce fel de scaun cumpăraţi. Acesta trebuie să se potrivească şi cu modelul maşinii!
Pe lângă siguranţă, scaunul trebuie să fie şi confortabil, spaţios, cu cotiere ergonomice, tetiere reglabile pe înălţime, centura de siguranţă a scaunului reglabilă în funcţie de înălţimea copilului. Husa să fie moale şi detaşabilă pentru a putea fi spălată periodic.
Atenţie însă, cu trecerea anilor, mai ales dacă pe timpul verii când maşina este ţinută în parcare în bătaia soarelui, plasticul devine casant. Acest aspect înseamnă un risc ridicat de rupere a scaunului în caz de impact, de aceea scaunul nu trebuie să fie mai vechi de 5 ani.
Atenţie şi la scaunele auto contrafăcute. Nu le cumpăraţi din bazar de la chinezi sau de la un magazin online care nu oferă toate informaţiile despre produs, deoarece riscaţi să cumpăraţi un scaun netestat şi neomologat.
Scaunul cumpărat de mine poate fi folosit ulterior şi ca înălţător auto.
După ce copilul va împlinit vârsta de 12 ani puteţi
renunţa la scaunul auto. În cazul în care copilul are vârsta de 12 ani dar măsoară sub 135 cm înălţime, puteţe folosi doar înălţătorul auto, în ambele cazuri centura de siguranţă a maşinii este obligatorie.
renunţa la scaunul auto. În cazul în care copilul are vârsta de 12 ani dar măsoară sub 135 cm înălţime, puteţe folosi doar înălţătorul auto, în ambele cazuri centura de siguranţă a maşinii este obligatorie.
Cum ne convingem copilul să folosească scaunul auto?
Copiii ceva mai mari pot fi uşor de convins că este absolut necesar să stea în scaunul special în timpul călătoriei cu maşina, dar ce ne facem cu cei mici de 1 an de exemplu?
Cum îi convingem?
Ei bine, nu există o reţetă care să fie pusă în practică şi să funcţioneze de fiecare dată sau la fiecare copil în parte. Greu poate că o să fie la început, cu timpul se va obişnui. Important este ca noi să nu cedăm indiferent cât de mult cel mic insistă şi plânge. Trebuie doar să încercăm să îl calmăm şi să căutăm o metodă care să îi distragă atenţia. Cum fiecare părinte îşi ştie copilul cel mai bine, important este să aplice propria metodă dar fără a afecta emoţional copilul, deoarece cel mic va fi şi mai puţin receptiv la această situaţie în care este pus.
Când l-am aşezat prima dată pe Horia în scaun pot spune că a fost chiar încântat. Am mers pe distanţe scurte, aşa că nici nu a avut timp prea mult să se plictisească.
Am mai avut mici scăpări pe care le-am rezolvat ba cu o jucărioară, ba cu o gustărică, ba cu un cântecel.
Mă gândeam că deja s-a obişnuit. Îmi puneam problema cum o să se comporte la drum lung. Ne hotărâsem că ar fi bine să îl vadă şi bunica de 90 ani, aşa că ne-am pregătit de drum. Un drum foarte lung până în Suceava. Am plecat în jur de 4 dimineaţa aşa că a dormit tot drumul. Dar la întoarcere… la întoarcere pe la jumătatea drumului s-a trezit şi efectiv nu mai reuşeam să mă înţeleg cu el. Nu dorea nici jucărie, nici gustărică, nici lăptic… NIMIC! În scaun era corect aşezat, iar temperatura din maşină era potrivită. Soţul meu era la volan şi după ce că eu eram suficient de stresată că nu reuşeam să îl calmez mă mai supăra şi el că plânsul agresiv îl deranjează. Am oprit într-o parcare şi ne-am liniştit pe loc. Ba chiar avea chef de joacă şi râdea tot timpul de parcă era vorba de alt copil. Am decis să pornim din nou la drum, iar show-ul a început.
Ei bine, am făcut greşeala să cedăm. Amândoi am fost de acord să îl iau în braţe. MARE GREŞEALĂ! Greşeală pe care nu o voi mai repeta indiferent cât de mult cel mic ar plânge doar ca să îl iau în braţe.
Cum l-am scos din scaun, a tăcut instant. A început să râdă, să mă tragă te păr, să mănânce un biscuite să se joace. Drumul liber, soţul meu, şofer profesionist conducea regulamentar când din faţă îi apare brusc unul care a intrat într-o depăşire fără să se asigure. Stăpân pe situaţie a reuşit să evite impactul după ce a tras uşor dreapta şi a frânat brusc. Horia era la mine între picioare aşezat pe canapea şi ţinut cu o mână. În momentul în care a frânat l-am ţinut cât am putut de strâns, iar eu aproape că m-am lovit de spătarul scaunului din faţă. Un fior rece mi-a traversat coloana spinării. Din fericire copilul nu păţise nimic, dar dacă păţea? Şi DA, din vina noastră, chiar dacă am circulat regulamentar nu l-am asigurat pe el!
În momentul acela mi-am spus: poţi să plângi cât vrei, facem pauze mai dese, dar din scaun nu te mai dau jos. Aşa că am suportat cât am suportat urletele, după care cel mic s-a resemnat, s-a jucat puţin, apoi a adormit.
Deşi a fost pentru scurt timp scos din scaun, acest interval putea fi fatal. Sunt fel de fel de cazuri groaznice de care refuz să amintesc. Nu putem merge pe principiul „mie nu mi se poate întâmpla”.
Ce se poate întâmpla în cazul în care copilul refuză să stea în scaunul auto, iar tu cedezi?
Chiar dacă nu s-a întâmplat nimic şi acum regret hotărârea mea de a lua chiar şi pentru puţin timp copilul în braţe în timpul călătoriei. Poate că a fost un semn, un avertisment, de aceea vă rog, nu cedaţi insistenţelor copilului. Căutaţi să îi explicaţi că nu e bine să nu respecte aceste reguli, iar dacă e prea mic, încercaţi să îi distrageţi atenţia, faceţi mai multe pauze… până la urmă o să înţeleagă. Dacă voi cedaţi, copilul va profita de slăbiciunea voastră şi mereu o să aveţi probleme când vine vorba de scaunul special.
Indiferent cât de bun şofer e părintele, fără să vrem apar situaţii neprevăzute. Chiar şi o frână bruscă, poate proiecta copilul cu capul în parbriz şi se poate răni letal.
Citisem mai de mult un articol publicat de PrinţesaUrbană şi chiar dacă articolul a fost scris cu mult înainte de prezentul, gândurile au fost aceleaşi.
Dragi părinţi, dacă cel mic începe să urle, să se tăvălească pe jos, să bată din picioare pentru că voi nu îl lăsaţi să bage 2 cuie în priză ce faceţi? Cedaţi şi îl lăsaţi să experimenteze sau îi explicaţi că e periculos şi încercaţi să îl calmati? Deşi pare o situaţie dură, eu consider că pericolul e acelaşi.
Nu uitaţi că mai presus de orice e siguranţa copilului.
Pentru a înţelege mai bine gravitatea situaţiei, urmăriţi filmuleţele de mai jos.
Copilul nu trebuie să stea nici în braţele părinţilor, nici pur şi simplu pe banchetă. În nici un caz nu îl ţineţi în braţe şi să puneţi centura de siguranţă peste voi. La un impact îi puteţi tăia gâtul, deoarece copilul este foarte fragil. În plus, în cazul unui impact, chiar dacă îl ţii în braţe nu vei reuşi să îi asiguri protecţia de care are nevoie. Şi 5 minute sunt EXTREM de importante şi pot deveni ultimele! Nimeni nu poate ghici ce se poate întâmpla în viitor, nu risca FII UN PĂRINTE RESPONSABIL!
În plus riscaţi amenzi usturătoare în cazul în care nu respectaţi Codul Rutier privind transportul copiilor în maşină, amenzi de până la 1400 lei, cu mult peste preţul unui scaun auto omologat! Aspectul financiar îl las la urmă, deoarece acesta este cel mai puţin important. Amenda e chiar prea mică, inconştienţa este mare!
În încheiere vă urez să aveţi parte de drumuri lipsite de evenimente
rutiere şi să respectaţi legea!
rutiere şi să respectaţi legea!
Foarte utile sfaturile. Voi da articolul cumnatei mele care tocmai se plangea ca i-a cumparat scaun auto fetitei si nici nu vrea sa auda de el!
Multumesc pentru apreciere. Pe langa amenzile foarte mari care pot fi si triple fata de valoarea unui scaun, importanta e siguranta copilului. Nu conteaza cat de bun sofer e parintele, daca intra un nebun cu masina in cea in care exista un copil neasigurat, exista sanse mari sa plonjeze prin geam. La un impact cel care il tine in brate nu mai are control nici asupra lui, ce sa mai vorbim de copil. Fatala poate fi chiar si o frana brusca fara tamponare. De aia recomand si sustin aceasta idee. Eu am simtit pe pielea mea aceasta frica.
Din placate, multi nu stiu detaliile acestea. Foarte util articolul.
http://andreeatincu.blogspot.com/?m=1