Mulți tineri atunci când își încep viața de cuplu decid să adopte un cățel sau o pisicuță care să se bucure de toată atenția lor. Însă după venirea unui copil, unii dintre aceștia aleg să renunțe la cel care până atunci era un membru al familiei. Noi am avut un pechinez, cățel pe care l-am adoptat la un an și jumătate și care era cât pe ce să ajungă în stradă din acest motiv… un nou copil în familie. Cuplul îl luase pentru copilul mai mare și se pare că după ce a venit al doilea copil în viața lor au decis să îl arunce ca pe o jucărie stricată, chiar dacă celălalt copilaș dorea să îl păstreze.
Cățelul a înțeles din prima cine e noua lui familie și ne-a acceptat rapid. Un cățel docil și cuminte cum rar am mai văzut, dar care… după trauma suferită nu prea tolera copii mici în jurul lui. Asta până când a venit în familia noastră un băiețel. Cât am fost în maternitate soțul îmi spunea că dormea numai la ușă. Iar când am venit acasă abia îndrăznea să se apropie de patul nostru în condițiile în care mereu dormea între noi sau la picioarele noastre. Era curios, dar rapid și-a luat rolul în serios. Păzea pătuțul, iar când ieșeam afară nu lăsa pe nimeni să se apropie de cărucior. El, cățelul prietenos cu toți vecinii, îi mârâia pe toți care se apropiau de cărucior, apoi verifica dacă e copilul acolo ridicându-se cu lăbuțele pe marginea căruciorului și adulmecând…. Era bătrânel când a plecat dintre noi, însă o clipă nu ne-am gândit să renunțăm la el după venirea pe lume a copilului.
Este adevărat că atunci când există un copil mic în casă dar și un animal de companie trebuie mai multă atenție în ceea ce privește părul lăsat: aspirat mai des, periat mai des, spălat mai des pe jos. În plus este foarte important ca animalele de companie să fie în permanență vaccinate și deparazitate, indiferent de rasă: metiș, pechinez golden retriever. Poate o să considerați că e imposibil dar foarte multe boli și paraziți pot să apară chiar și la cei care cresc în apartament. Chiar și raia la câini. De aceea este important să aveți grijă de animăluțul de companie la fel cum aveți grijă de propriul copil, mai ales dacă ieșiți des cu el prin parc sau locuri diferite. Noi îl luam cu noi la mare, la munte, la țară sau peste tot unde se putea merge cu cățel în vizită.
Din punct de vedere psihologic un animal de companie este benefic pentru dezvoltarea unui copil. Acesta va deveni mai responsabil, empatic, va învăța să iubească necondiționat, în plus și sistemul imunitar va fi mai puternic. Mai mult decât atât, un cățel este și un tovarăș de joacă perfect, mai ales dacă aveți doar un singur copil. Cu siguranță cel mic nu se va plictisi iar toată casa va fi doar o veselie. Cățelul nostru cât era de bătrânel când a mai crescut puțin copilul, tot avea chef de joacă. Când se plictisea se retrăgea într-un loc în care nu putea fi deranjat.
Câinele dezvoltă empatie pentru copii și înțeleg perfect că noul membru al familiei trebuie iubit și protejat. Iar dacă la rândul lui copilul trăiește într-o familie în care există respect și dragoste față de animale, cu siguranță acesta va fi un om care poate schimba în bine societatea.