Cât de sigure sunt mijloacele de transport în comun? În Ploiești nu prea…

Nu putem să trecem cu vederea gravitatea incidentului de la metrou când o tânără de 25 de ani a fost împinsă cu brutalitate în fața trenului fix când acesta intra în stație. Moartea ei ar trebui să ne facă să reflectăm mai atent asupra siguranței noastre, pentru că oricine putea fi în locul ei. Dar nu despre această tragedie vreau să vorbesc ci despre un incident prin care am trecut personal. Și care s-at fi putut sfârși urât pentru oricare din cei prezenți.

În cursul zilei de azi, pe la ora 7:35, în stația de la Complex Nord Ploiești, a urcat în tramvaiul cu numărul 78 sau 79 de pe traseul 101 o femeie cam la 40-45 ani. S-a așezat pe scaunul paralel cu scaunele pe care stăteam eu și băiatul. Mi-a atras atenția deoarece purta o eșarfă trasă pe unul din ochi. Chiar îmi inspira milă, la gândul că în România violența domestică face parte din cotidian. Mă gândeam inițial că poate astfel își masca vreo lovitură. Însă nu era chiar așa…

În zona Republicii a început din senin să lovească cu palmele în geam. Nu a băgat inițial nimeni în seamă gestul ei, mai ales că tramvaiul abia plecase din stație. Mă gândeam că poate a văzut pe cineva cunoscut, deși mi se părea totuși ciudat deoarece existau slabe șanse ca cineva de pe trotuar să audă loviturile.

Însă femeia nu s-a oprit și a continuat să lovească regulat cu mâinile în geam. La un moment dat a început să strige cuvinte fără noimă.

O doamnă care se afla lângă ușa care duce în cabina vatmanului, a deschis ușa de la cabină și presupun că a anunțat comportamentul inadecvat și agresiv al individei. În acel moment, femeia a devenit și mai agresivă verbal, amenințând-o pe doamnă: „De ce deschizi ușa? închide ușa! Ți s-a urât cu binele?”.

A continuat așa vreo 3 stații. Fiind foarte aproape de ea, mi-a fost teamă să sun la poliție sau să scot telefonul să o fotografiez. Cu așa „bravi bărbați” în jurul meu, puteam fi moartă de 10 ori dacă avea vreo armă și mă auzea că sun la 112.

În Piața Anton, hop și controlul. Chiar m-am bucurat când am văzut cei doi agenți, crezând că vor lua măsuri. Ținând cont că la următoarea oricum urma să cobor m-am ridicat și m-am dus direct spre unul din ei. Chiar am considerat la acel moment controlul drept un „colac de salvare”, deși sincer mi-aș fi dorit ca în stație să se afle și un echipaj de poliție. Dar nu… era doar controlul.

I-am prezentat întâi biletul, iar mai apoi i-am povestit despre individă. Reacția controlului a fost ceva de genul: „Dacă ne-a vazut pe noi nu o să mai facă nimic. E inofensiva”.

I-am răspuns că e inofensivă până când scoate un cuțit și lovește la întâmplare. La fel de „inofensivă” a fost și psihopata de la metrou. Nu spun că individa de azi ar fi atacat. Nu a atacat pe nimeni decât verbal. Însă o putea face. Controlul nu a făcut nimic. Nici măcar să o dea jos din tramvai. Nici controlul, nici bărbații care se aflau în tramvai… niciunul nu a avut coaie să intervină.

Controlul a coborât la penultima stație. Unde am coborât și eu. Deși erau două persoane, nu s-au gândit că ar fi cazul să o dea jos și pe individă. Deși nici bilet nu avea… măcar de asta dacă s-ar fi legat. Dacă individa era așteptată de Poliție la Gara de Sud (ultima stație) asta nu mai știu. Însă nu mi-a plăcut atitudinea angajaților TCE care ar fi trebuit să acorde mai multă atenție acestui caz. Dar după reacția controlului, am impresia că nu e prima dată când o întâlnește.

După postarea făcută de mine astăzi pe Facebook, aflu din presa locală că individa este recidivistă, iar pe traseul 102 ar fi amenințat o tânără de 16 ani cu un cuțit. Mai mult decât atât, nu sunt singurele cazuri, individa adoptând o atitudine agresivă față de mai multe persoane prin mijloacele de transport sau prin magazine. Este inadmisibil așa ceva.

Din păcate și azi putea muri un om… sau mai mulți. Asta din cauza nepăsării și inconștienței celor care ar trebui să ne asigure siguranța.

Dacă are probleme mintale ce caută liberă pe străzi? Și să nu aud că invocă cineva „drepturile omului” și că merită și ea să trăiască și să se bucure de libertate. Libertatea ei se oprește acolo unde începe a mea. Iar atunci o să întreb și eu: DREPTUL MEU LA SIGURANȚĂ unde naiba e??? Chiar așteptăm ca un nebun să ucidă un om nevinovat pentru a fi închis într-un centru? Și nici atunci, că după 2-3 ani e liber să ucidă din nou pentru că are o scuză… „e nebun”.

Conform informațiilor din presă, individa a fost în cele din urmă prinsă și audiată. Sper că și reținută… că dacă i s-a dat drumul din nou pe stradă, tot degeaba.

Ce ar mai fi de spus? Nu am învățat nimic din tragedia de la #Colectiv sau cea de acum câteva zile de la metrou. Apoi ne mirăm de ce sunt atât de multe știri șocante la TV.   #TrăiascăNația!