Pe măsură ce ne maturizăm uităm să ne jucăm. Considerăm că suntem prea evoluați pentru a ne pierde timpul cu lucruri care aparent sunt lipsite de sens. Construim astfel o barieră emoțională între copilul din noi și personajul matur care absorbit de griji uită să se bucure de micile jocuri care cândva ne făceau fericiți.
Asta până când retrăim copilăria prin intermediul copiilor noștri. Atunci realizăm că a fi matur nu înseamnă a uita să te joci ci a te bucura din plin de statutul de adult fără a neglija copilul din tine.
Este adevărat că sunt multe persoane adulte care se bucură în continuare de copilărie și nu ezită să arate acea bucurie și persoanelor din jur. Mulți etichetează aceste persoane ca fiind imature sau iresponsabile. Dar oare care e mai imatur? Cel care se bucură de viață sau cel care ursuz, uită că a fost cândva copil? Este adevărat că există totuși niște limite, însă ar trebui să încetăm să ne mai jucăm de-a adulții și să ne bucurăm alături cu cei dragi de diferite jocuri de societate precum cele de aici!
Astfel de activități nu numai că ne ajută să ne relaxăm și să uităm măcar pentru moment de problemele cotidiene, dar ne oferă șansa de a petrece mai mult timp de calitate împreună cu toți membrii familiei.
Să ne gândim la următorul scenariu: O familie formată din 3 persoane, mama, tata și copilul. Mama vine de la job și intră direct în bucătărie. Tatăl vine de la job și se așează la laptop, aducându-și aminte că mai are de răspuns la câteva mail-uri. Copilul vine de la școală și din lipsă de atenție din partea părinților se joacă pe tabletă. O familie care aparent par a fi împreună, dar în realitate trăiesc separat. Nu mai bine problemele de la job rămân acolo, în bucătărie sau la curățenie participă toți membrii familiei (activități care pot fi făcute tot prin inițierea unor anumite jocuri), iar timpul economisit să fie petrecut tot împreună? Pare greu, dar nu e imposibil. Aceste deprinderi ar trebui să existe încă de când copilul este mic.
Alte persoane aleg să profite din plin de statutul de părinte și să se bucure de copilărie alături de cei mici cumpărându-le fel de fel de jucării și jocuri pe care și le-ar fi dorit însă nu au avut șansa să le aibă. Ajung astfel să cumpere jucării chiar pentru ei folosind copilul drept scuză. Astfel un „copil mare” se va bucura alături de un copil mic de o jucărie. Soțul meu de exemplu își dorea mult o mașină teleghidată când era mic, însă nu a avut niciodată una. I-am comandat o astfel de mașinuță electrică teleghidată de care se bucură acum și băiatul și tăticul. Câteodată am impresia că tăticul se bucură mai mult decât băiatul. Când i-a venit mașinuța s-a bucurat mai mult decât atunci când „Secret Santa” i-a trimis perechea preferată de pantofi office. Are grijă să aibă mereu acumulatorul încărcat și în fiecare seară dă o tură cu cel mic pe afară.
Atunci când vremea nu ne permite însă, avem alte jocuri și activități de care ne bucurăm împreună în casă.
Ce jocuri poți cumpăra pentru tine și copiii tăi?
Rummy – jocul meu preferat. Poate fi jucat în 2, 3 sau 4 persoane. De preferat să alegeți un joc de calitate realizat din lemn masiv și cu piese confecționate dintr-un compozit (piatră-os). Nu numai că va rezista mai mult în timp, dar jocul va fi mult mai plăcut.
Jocuri de cuvinte – pot fi jucate oriunde și vă ajută să stimulați mai ales imaginația și inteligența copilului.
Scrabble – un joc de cuvinte cu jetoane foarte amuzant
Turnul instabil – fie că vorbim de un turn colorat sau un turn cu cifre, acest joc va antrena întreaga familie. Oare la cine se va dărâma?
Șah – cunoscut și ca jocul regilor este unul din cele mai educative jocuri de strategie și inteligență.
Joc de table – un joc de noroc și strategie foarte popular
Monopoly junior – un joc prin intermediul căruia copiii învață să-și administreze banii.
Twister – un joc de îndemânare care îți pune la încercare și condiția fizică. Este foarte amuzant.
Lego – aceste jocuri de construit contribuie foarte mult la stimularea imaginației copilului.
Făceam întreceri de mașini teleghidate când băieții mei erau mici. Acum jucăm tenis de masă pe o bere partida! 🙂
Ma jucam destul de rar cu fi-meu si atunci eram absenta, nu participam efectiv la joc. Cand ma jucam, incercam sa ma odihnesc, trisam, sau sa fac si altceva in acest timp, un tocat de zarzavat, un calcat de rufe, etc. Stiu ca tragea de mine… „hai, mamica”.. Iar sotul, mai bine nu comentez. De morti, nmai de bine. Nici parintii mei nu se jucau cu mine. Am preluat de la ei foarte multe obiceiuri, total gresite. Acum, cand privesc in urma, vad tot…
Am o varsta dar nu uit si nu gasesc motive pentru face un sah sau table cu baiatul si sotul sambata si duminica.
Si noi avem jocuri pe care le folosim cand suntem doar noi sau daca au copiii mei invitati. Sunt super faine si le recomand cu drag.
Cele gen pantomima sunt indragite de copii, dar si cele gen monopoly (copiii mai mari)